Vâlcea regăsită – Băile Olănești

210 0

“Băile Olănești, una dintre cele mai importante stațiuni balneoclimaterice din țară, amplasată într-un frumos cadru natural, cu o climă de cruțare și bogate resurse hidrominerale, s-a dezvoltat pe un teritoriu locuit din vremuri străvechi. Localitatea este atestată într-un hrisov din 19 iulie 1527…Apele minerale din Olănești au fost menționate pentru prima dată într-un hrisov de la 1760, în care se numeau “ape tămăduitoare“ și se arăta că sunt situate pe locurile clucerului Toma Olănescu, constructorul primelor camere de băi (…)

În anii 1829-1830, dr. Karl Friedrich Siller a efectuat primele analize chimice ale apelor de la Băile Olănești, ceea ce a determinat o creștere a numărului de beneficiari ai tratamentului balnear aici (…)

În mai-iunie 1855, județul Vâlcea a fost vizitat de doctorul Carol Davila, cel care a organizat serviciul sanitar și învățământul medical superior din țara noastră. Cu această ocazie, Davila a poposit și la Olănești unde a cercetat “băile pentru îmbăiere ca și alte trebuincioase comodități”. Vizitele lui Carol Davila, însoțit adesea de elevi ai Școlii de Medicină din București, s-au repetat în decursul anilor în Olănești, stațiunea balneară cea mai la modă în epocă, concretizându-se prin studierea acestor ape și prin pregătirea viitorilor medici în spiritul folosirii factorilor naturali existenți în țară…
Importantă în istoricul stațiunii rămâne data de 12 noiembrie 1862, când ministrul agriculturii, comerțului și al lucrărilor publice din Principatele Unite a emis ordinul circular nr. 8766 în care se arată că: “apele minerale încep a dobândi în țara noastră o importanță din ce în ce mai mare, dar au fost lăsate cam în voia întâmplării”.

Întrucât “nimeni nu se îndoiește de proprietățile terapeutice ale apelor minerale”, se menționa în circulara ministrului, “care sunt remedii energice pentru multe boale, însă întrebuințarea lor fără nicio regulă poate fi dăunătoare…ministerul a luat dispozițiunea ca apele minerale să fie supuse unui regim special pentru ceea ce privește exploatarea și întrebuințarea lor”, contribuind la “dezvoltarea avuției publice, pentru ca oamenii care suferă de boale să găsescă mijloace de tămăduire în țară, fără a mai fi siliți să mai meargă în alte țări”.

Ca urmare a acestui valoros și bine intenționat ordin, prefectura districtului Vâlcea a primit informații de la subprefectul plaiului Cozia “care descrie cinci izvoare minerale din comuna Călimănești și optisprezece izvoare minerale din comuna Olănești”. În documentul subprefectului Coziei se arătau, pentru prima dată, localizarea, calitățile fizice și chimice, ca și indicațiile terapeutice ale fiecărui izvor mineral din Olănești. Mai târziu, în 1868, elevii mediciniști și farmaciști din București, prezenți aici în excursie de studii, au descoperit 40 de izvoare minerale.

În 1869, Carol Davila l-a delegat pe chimistul Bernath Lendway să facă analizele chimice ale acestor izvoare. Din cele 40 de surse hidrominerale care aveau diferite nume proprii (Esculap, Vulcana, Etna, Maria, Lelia, Diana, Hipocrat, Hygeea, Libertatea etc.), au fost analizate 20 care au fost clasate ca ape atermale, saline, sulfuroase, iodurate, feruginoase, bromate, alcaline sau magneziene. Chimistul Bernath Lendway considera apele de Olănești superioare surselor hidrominerale din stațiuni balneare de peste hotare (…)

Tot la îndemnul lui Carol Davila, au fost trimise în 1873 mostre ale apelor minerale de la Olănești la Expoziția Internațională de la Viena, unde au obținut medalia de aur”

Catrina Sergiu Costel, Catrina Veronica- “Băile Olănești”

Curierul de Râmnic

Articole asemănătoare

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *