Victor Giosan: Despre tehnica legiferării și filosofia guvernării în România – studiu de caz OUG 21/2024 privind comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale

328 0

Sistemul de legiferare din România nu mai are coerență și predictibilitate, asistăm la o “împletitură” disperată de interese de partid, comasate sau nu, nici nu mai contează, dar simțim cu toții consecințele ACUM și le vor simți din ce în ce mai tare copiii și nepoții noștri ÎN VIITOR.

Victor Giosan, expert recunoscut în administrația publică, consilier de nivel înalt al Uniunii Europene, pe lângă Guvernul Republicii Moldova, pe probleme legate de reforma administrației publice locale, face o scurtă analiză a OUG 21/2024 privind comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale și a impactului acesteia.

Număr de articole ale OUG – 37

De câte ori apare cuvântul derogare – 17

Număr derogări efective – 18

Număr acte normative primare de la care se derogă – 29

Număr articole de acte normative primare de la care se derogă – 46

Un singur articol al OUG – art.34 – derogă de la șapte articole ale Codului Administrativ. Iar articolul 36 derogă de la opt legi/ordonanțe și de la 14 articole în total.

Exemplu concret de manieră de legiferare – art.36 (1):

Prin derogare de la prevederile art. 14 alin. (2), art. 15 alin. (2), art. 21 alin. (2) şi (16), art. 22 alin.(13) şi (14) din Legea bugetului de stat pe anul 2024 nr. 421/2023, de la prevederile art. 12 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, aprobată cu modificări prin Legea nr.362/2009, cu modificările şi completările ulterioare, de la prevederile art. 11 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările şi completările ulterioare, de la art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027 alocate României10.03.2024 din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranziţie justă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2023, cu modificările ulterioare, şi de la art. 14 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2024, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe deurgenţă, sumele prevăzute în bugetele ordonatorilor principali de credite la titlul 56 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”, la titlul 58 „Proiecte cu finanţare din fonduriexterne nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”, la titlul 60 „Proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţa financiară nerambursabilă aferentă PNRR”, precum şi la titlul 61 „Proiecte cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR” pot fi cedate la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, cu respectarea prevederilorart. 54 alin. (1) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare.”

Acest paragraf derogă de la șase legi/ordonanțe și în total de la opt articole.

Concluzii generale:

 1) Sistemul de legiferare din România nu mai are nicio structură coerentă și nici predictibilitate: cadrul legal are o normă generală care devine o formă aproape inutilă pentru că este fragmentată de o multitudine de excepții/derogări.

2) Instrumentele: ordonanțele de urgență ale guvernului și conceptul de derogare (excepție).

3) Filosofia guvernanței publice este cea a deciziilor discreționare și ad-hoc: redactăm acum un OUG și introducem un număr nelimitat de derogări de la cadrul legal existent fără niciun fel de fundament principial sau de coerență.

Cu adevărat aplicarea principiului lui Carl Schmitt – juristul filosof anti-liberal, atât de citit azi de toate felurile de i-liberali, de la extrema stângă la cea dreaptă – ”suveran este cel care decide asupra excepției”. Nu avem de ce ne plânge că am fi cedat vreun dram de suveranitate cuiva – guvernul este singurul suveran. Cred totuși că Schmitt însuși ar fi fost șocat de inflația de excepții din legislația românească de azi.

4) Bugetul pe 2024 este în mare suferință: de fapt alegerile din 9 iunie sunt finanțate din rezerva de 10% din creditele bugetare ale ministerelor – care se face din motive de prudență și care ar trebui cheltuită în semestrul II. Modul în care sumele sunt disponibilizate în fondul de rezervă al guvernului scapă complet oricărei decizii a ministrului respectiv/ordonator de credite.

5) Cadrul predictibil și transparent de planificare și execuție bugetară (legea finanțelor publice și legea responsabilității fiscal-bugetare (sic!)) este făcut praf – nu de astăzi, ci de 1-2 ani, când s-a inventat acest mecanism ad-hoc și discreționar de a transfera sume din bugetele ordonatorilor de credite pentru a fi apoi direcționate spre diferite destinații prin hotărâri de guvern – de ce oare mai avem Parlament care votează bugetul? Acest mecanism consolidează controlul politic absolut asupra bugetului cu sacrificarea aproape totală a transparenței publice și a eficienței bugetare. Dar ce mai contează?

 

CR

Articole asemănătoare

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *